Cei patru călăreți ai Apocalipsei

Dr. John M. Gottman folosește în cărțile sale această metaforă preluată din Noul Testament pentru a surprinde imaginea sfârșitului lumii înainte de Judecata de Apoi – cei patru călăreți ai Apocalipsei: cucerirea, războiul, foametea și moartea.

El descrie cele patru trăsături pe care le-a regăsit în majoritatea relațiilor care ajung să eșueze ca fiind călăreți.

1. CRITICA – Primul călăreț al apocalipsei

Atunci când tu și partenerul tău sunteți critici unul cu celălalt, nu presupune că relația ta este condamnată la eșec. Atunci când devine generalizat, criticismul, deschide drumul pentru celălalt călăreț care îl urmează, mult mai toxic.

Este foarte important să facem diferența între a exprima o nemulțumire și a critica. Cele două se deosebesc prin faptul că nemulțumirea este despre o anumită situație specifică, pe când critica e despre trăsăturile partenerului, este un atac la persoană. De fapt, demontezi întreaga lui ființă atunci când îl critici.

Cercetările au arătat că atitudinea critică la adresa partenerului este, în cele mai multe cazuri, apanajul sexului feminin.

Antidotul pentru critică:

Exprimă-ți sentimentele și nevoile pe un ton blând, fără a-ți învinovăți partenerul!!!

Evită să spui ,,tu”, lucru care poate indica vina. Vorbește în schimb despre sentimentele tale folosind expresiile ,,eu” și exprimă ceea ce ai nevoie într-un mod pozitiv. Pentru a fi mai simplu, gândește-te la două lucruri pentru a formula intenția ta:

Ce simt?
De ce am nevoie?

Critica: „Întotdeauna stai atât de mult la lucru. Mereu îi ajuți pe alții. Niciodată nu iei în calcul și nevoile mele.”

Antidot: Sunt foarte tristă (exprimi cum te simți) că ai întârziat aseară și nu am mai luat cina împreună (vorbești de o situație specifică). Poți ajunge mâine mai devreme acasă pentru a putea petrece timp împreună? (exprimarea a ceea ce-ți dorești)”.

Observați că antidotul începe cu ,,Mă simt”, vorbește de o situație specifică și apoi cu respect, cere să se îndeplinească o nevoie. Nu există critică sau reproș, ceea ce împiedică discuția să devină o ceartă.

2. DISPREȚUL (lipsa de respect) – Al doilea călăreț

Al doilea călăreț presupune sentimentul de superioritate față de partener și tratarea acestuia cu lipsă de respect. Apare sarcasmul, insultele, ridiculizarea, batjocură, ochi dați peste cap, imitare, toate aceste cu scopul de a-l determina pe celălalt să se simtă lipsit de valoare. Disprețul depășește cu mult critica. În timp ce critica e un atac la caracterul partenerului tău, disprețul presupune o poziție de superioritate morală asupra lui.

Când devii defensiv, mesajul care ajunge la partenerul tău este că nu te interesează cum se simte sau ce spune. „Atitudinea defensivă nu rezolvă conflictul, ci îl amplifică. Dacă devii defensiv atunci când partenerul tău își exprimă o nemulțumire, tot ce faci este să refuzi să îți asumi responsabilitatea pentru probleme și să le pui pe toate în seama partenerului”, a consemnat Gottman în cartea sa. 

Disprețul este distructiv și este cel mai mare predictor al divorțului! El trebuie evitat cu orice preț.

Antidotul pentru dispreț:

Construiți o cultură a aprecierii și a respectului în relația voastră!!!

Exprimă afecțiunea, recunoștința, aprecierea, respectul față de partenerul tău.  

Disprețul: „Tu ești obosit? Vai de capul meu! Toată ziua am fost cu copiii, alergând ca o nebună de colo-colo ca să am grijă de casă iar tu, tot ce faci când vii acasă de la serviciu, este să te arunci pe canapeaua aceea ca un copil care joacă un joc idiot la computer. Nu am timp să mă ocup de încă un copil!”

Antidot: „Înțeleg că muncești mult în ultimul timp, dar ai putea să te gândești te rog cum a fost când ai stat 2 zile cu copii și te-ai plâns că e greu. Știi că e mult de muncă și acasă și orice ajutor din partea ta e binevenit. Aș aprecia!”

Antidotul funcționează aici atât de bine, deoarece exprimă înțelegerea chiar de la bun început. Acest partener arată că știe că lipsa de ajutor nu este din lene sau răutate, așa că nu face o declarație disprețuitoare despre partenerul său și nu ia vreo poziție de superioritate morală. În schimb, acest antidot este o cerere respectuoasă și se încheie cu o declarație de apreciere.

3. DEFENSIVITATEA (apărarea) – Al treilea călăreț

Acesta este un răspuns tipic la critică. Noi toți suntem defensivi și acest călăreț este aproape omniprezent atunci când relațiile sunt pe muchie de cuțit. Când ne simțim acuzați pe nedrept, începem să căutăm scuze și să facem pe nevinovații pentru a determina partenerul să cedeze. Însă, această strategie, nu face decât să arate faptul că nu ne asumăm răspunderea pentru greșelile noastre.

Mulți oameni devin defensivi atunci când sunt criticați, dar problema este că defensivitatea nu ajută niciodată la rezolvarea problemei în mod concret. Defensivitatea este într-adevăr o modalitate de a învinui partenerul.

Drept urmare, problema nu este rezolvată și conflictul escaladează în continuare.

Antidotul defensivității:

Asumă-ți responsabilitatea, chiar și doar pentru o parte din conflict!!!

Defensivitate: „Am fost foarte ocupat astăzi și nu am avut timp să-l sun pe zugrav. De fapt, tu știi cât de încărcat a fost programul meu. De ce nu ai făcut-o tu?”

Antidotul: în loc de răspunsul defensiv de mai sus – „Ar fi trebuit să te rog pe tine de dimineață să o faci, pentru că eu știam că voi avea o zi foarte ocupată. Dă-mi voie să-l sun eu acum.”

Defensiva este doar o încercare de a arăta celuilalt că trebuie să accepte argumente cu care oricum nu este de acord și este, de fapt, o modalitate de învinovățire a partenerului.

4. ÎMPIETRIREA – Al patrulea călăreț

Acesta este un răspuns la dispreț. Împietrirea apare atunci când cel care ascultă se retrage din interacțiune, se închide și, pur și simplu, nu mai răspunde partenerului său. În loc să se certe cu partenerul, persoanele care devin împietrite aleg: să se deconecteze, să se sustragă, să pară ocupate cu altceva, ies pe ușă și pleacă fără să mai zică ceva. Îi transmite în mod pasiv partenerului că nu ne pasă. S-a observat că bărbații fac cel mai frecvent asta – 85% dintre cazuri.

Împietrirea nu este ușor de oprit. Este un rezultat al unui sentiment de copleșire, și este posibil sa nu mai fim într-o stare mentală în care să putem discuta lucrurile rațional.

Antidotul împietririi:

Împietrire: “Uite, am tot trecut prin asta de atâtea ori, m-am săturat să-ți tot reamintesc…”

Antidot: Așadar, atunci când ești în această situație, oprește-te și spune-i partenerului că ai nevoie de o pauză să te liniștești: „Mă simt prea supărat să mai vorbesc despre asta. Putem să luăm o pauză și să revenim la acest subiect mai târziu?”. În acest timp fă orice te relaxează, plimbă-te, citește, aleargă. După ce trece acea stare și te simți pregătit, întoarce-te la conversație.

Partea grea este că, odată instalați, acești 4 călăreți ajung să distrugă comunicarea dintre parteneri, ducând la destrămarea relației.

În relația ta de cuplu care dintre aceștia este cel mai prezent?

Dacă vrei să afli în continuare modalități de salvare a relației de cuplu, lasă-mi un reply cu ce anume te interesează și promit să răspund (vali@valiciocioi.ro).